Get Adobe Flash player

Istoria se repeta: 13 iulie 1900 si 12 iulie 2014

CARANSEBEŞ – Două date care nu spun nimic la prima vedere și totuși două date care vor rămâne legate una de alta în istoria Caransebeșului.

În ambele zile, capitala gugulanilor s-a văzut lovită de furia apelor iar deciziile conducerii orașului au fost identice la mai bine de 100 de ani distanță. „În urma ploilor din noaptea de 12 spre 13 iulie în Caransebeș și în amonte a fost depășită cota de inundație pe cele două pârâuri, Zlăgnița și Potoc, care au deversat în municipiu. Vreau să precizez că cele două pârâuri sunt administrate de către Apele Române și nu de către Primăria Caransebeș. Am avut o situație de urgență, o situație delicată, care a condus la luarea unor măsuri extreme în cazuri de dezastre și de calamități. În urma deversării Potocului pe strada Tudor Vladmirescu, volumul de apă a depășit capacitatea de preluare a canalului regularizat și au fost inundate imobile de pe această stradă. Împreună cu colegii din Comitetul pentru Situații de Urgență am decis străpungerea terasamentului căii ferate Caransebeș-Băuțari în trei locuri, pentru scurgerea apelor de pe Vladimirescu în zona agricolă din Racovița”, a explicat primarul Marcel Vela decizia extremă luată sâmbătă după amiază.

În istoria administrației locale, hotărârea extremă la care a apelat primarul Marcel Vela nu este singulară, una identică fiind luată în urmă cu mai bine de un secol. Mai precis, în 13 iulie 1900, când Caransebeșul a fost acoperit de apele revărsate ale Timișului și Sebeșului, cea mai afectată fiind zona cartierului Șoabe. Potrivit istoricului Liviu Groza, primarul de la acea dată, Constantin Burdea, a decis să evacueze apa din oraș printr-o spărtură în rambleul căii ferate Caransebeș-Hațeg.

„Ce m-a frapat cel mai mult la inundațiile de sâmbătă a fost data: 12 iulie 2014. Am răscolit repede colecția mea de cărți poștale și am găsit această ilustrată din Caransebeș, din 13 iulie 1900. Atunci a fost o inundație foarte foarte mare în Caransebeș. Coincidența care apare e că, pentru scoaterea apei din oraș, primarul Constantin Burdea a dat dispoziție să se facă un șanț, să se spargă rambleul de cale ferată Caransebeș-Hațeg că să poată să scoată apa în terenurile agricole din Racovița. Șeful Stației CFR de atunci nu a fost de acord și a spus că spargerea se poate face doar cu acordul ministrului căilor ferate de la Budapesta. Replica primarului Burdea a venit imediat: la ora actuală eu sunt ministrul! Burdea a luat târnăcopul și a început să spargă cu mâna lui rambleul, gest care i-a mobilizat și pe localnicii care i-au sărit imediat în ajutor. Interesant este faptul că istoria se repetă”, și-a amintit reputatul istoric caransebeșean.

Nina Curiţa

Sursa: http://www.caon.ro/

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Blue Captcha Image
Refresh

*