„Dacă bugetul Primăriei este unul sărac și pentru că avem ghirlande de iarnă, de ce nu se refolosesc acelea? Nu văd de ce să investim în aceste ghirlande noi, chiar dacă este Centenarul”, a spus Florin Bogdea, în timp ce colegul de partid Valentin Dascălu a cerut reducerea sumei alocate până la 60 de mii de euro. Conducerea executivului local a amintit că nu s-a investit de ceva timp în iluminatul festiv de iarnă. „Ultima investiție serioasă pentru iluminatul festiv s-a făcut acum mulți ani, în 2007 dacă nu mă înșel. Pentru următorii 10 ani e oportun să investim acum, cu atât mai mult cu cât este și anul Centenarului”, a precizat viceprimarul Marius Isac.
A încercat și primarul Felix Borcean să explice că nu putea lăsa Caransebeșul cu lumini vechi de Centenar, fără succes însă la aleșii PSD. „Ei (consilierii PSD – n.r.) când vin de la partid cu câte o lecție învățată, e mai greu să-i faci să înțeleagă că, fiind anul Centenarului, am gândit să realizăm și o atmosferă festivă, cu ghirlande cu o simbolistică aparte, gen ii românești, stema Caransebeșului, culorile naționale, lucruri care nu au existat. E Centenar și tocmai de aceea am făcut această investiție. Credeți că nu mi-ar fi convenit să mai asfaltez o stradă? Dar trebuie echilibrat puțin, nu pot să fac doar străzi și să vin cu orașul întunecat de Centenar”, a punctat edilul.
La vot proiectul a trecut, fiind nevoie doar cele 10 voturi liberale.
Sursa: http://www.caon.ro/borcean-nu-putem-avea-orasul-intunecat-de-centenar/2116432
Potrivit directorului economic Horia Irimia, această rectificare bugetară mai compensează puțin din pierderile avute de municipiul Caransebeș prin modificarea legislației privind impozitul pe venit, de peste 4 milioane de lei. „Acum am primit 1 milion de lei sume din TVA și alte aproape 500 de mii de lei estimare din impozitul pe venit. Practic, pe trimestrul al IV-lea nu ne mai puteam acoperi cheltuielile curente, în jur de 300 de mii de lei. Am suplimentat și lista de investiții, gen iluminatul festiv de Centenar (300.000 lei), locurile de joacă din cartiere (100.000 lei), PUG (60.000 lei). De asemenea, SPIR-ul a primit peste 400.000 lei pentru asfaltarea unor străzi, iar Spitalul Municipal a primit 25.000 lei pentru plata unor restanțe la gaz”, a explicat Irimia.
Situația este cunoscută și de șefii Transal, și de conducerea administrației locale, care au văzut la fața locului dezastrul lăsat în urmă de localnicii fără spirit civic. „Este una din plăgile Caransebeșului, mulți preferă să nu plătească nimic pentru depunerea acestor deșeuri și să le arunce în natură, așa cum este aici, la Izvorul Călugărului, o zonă superbă altfel, dar acum plină de gunoaie. Asta deși există deponee speciale pentru astfel de deșeuri. Dar atâta timp cât cetățenii nu ni se alătură demersului, să ne semnaleze cazuri de acest gen, este foarte greu pentru Poliția Locală să-i prindă asupra faptului. În pădure, ca aici, nu putem amplasa camere de luat vederi”, a spus primarul Felix Borcean, după ce a văzut cum arată zona de la Izvorul Călugărului. Continuă să citești
„În acest moment avem autorizația emisă de ARACIP, autoritatea care autorizează școlile, avem deja confirmarea că ordinul de ministru a fost emis cu data de 7 septembrie, pentru ca noi să avem voie să începem anul școlar, doar că, dacă-mi permiteți o glumă, avionul care aduce ordinul de ministru nu a aterizat încă la Caransebeș, dar ordinul există. Când vom avea ordinul în mână, îl vom transmite imediat Inspectoratului Școlar și Primăriei Caransebeș pentru includerea liceului nostru în rețeaua școlară a municipiului”, a explicat Olariu. Continuă să citești
A fost mai mult o tatonare între ceea ce pot oferi liceele tehnologice și ce caută firmele caransebeșene, multe detalii interesante venind din partea inspectorului școlar Dalina Rancu și a directorului adjunct de la Colegiul Tehnic Reșița, Luciana Bona, unde se implementează deja învățământul dual. Agenții economici au ridicat problema școlilor care nu pregătesc ceee ce se cere pe piața muncii din Caransebeș, dar și pe cea a fidelizării angajaților. „Nu am găsit pe nimeni în Caransebeș care să pregătească operatori pe mașini cu control numeric, am ajuns să ne furăm muncitorii între noi, îi școlim șase luni după care pleacă la o altă firmă pentru 200 de lei în plus”, a spus reprezentantul Marchesi, în timp ce directorul Caromet, Octavian Dena, a precizat că „partea cea mai dificilă este cea de fidelizare, piața muncii este liberă, iar oamenii migrează spre condiții financiare mai bune. Apreciem deschiderea Primăriei și sperăm să rămână la fel”. Continuă să citești
După ce a testat gulașul, pentru a nu-l oferi pofticioșilor în necunoștință de cauză, Felix Borcean și-a pus șorțul și a trecut la servire, în spațiul amenajat de Rotary Club. „Îmi face plăcere să fiu alături de cei de la Rotary, să-i ajut să atragem oamenii să contribuie cu cât mai mult pentru spitalul din Caransebeș. Avantajul este reciproc, așa că-i invit pe cei care au poftă de un gulaș excelent, l-am și testat, dar care vor și să ajute cu o mică sumă spitalul”, a spus edilul, în timp ce manevra polonicul.
„Am fost plăcut surprins să constat că extraordinar de mulți copii și adulți au venit la cea mai mare acțiune de acest gen din ultimii ani din Caransebeș. Asta dovedește că oamenii devin tot mai implicați și sensibili la problemele de mediu. Eu, city managerul Andrei Ungur și directorul Transal, Ovidiu Chimigeriu, însoțiți de câțiva inimoși polițiști de la Poliția Națională am venit în zona forajului din Valea Cenchii, traseu presărat cu numeroase depozite necontrolate de gunoaie. Am crezut că scăpăm ușor, dar pe măsură ce ne-am afundat în pădure am descoperit că nu e așa, la fel e și în celelalte zone. Din păcate, sunt oameni care nu înțeleg că natura trebuie respectată!”, a precizat primarul Felix Borcean.
