Ce înseamnă Deponeul Ecologic de la Lupac pentru caransebeşeni 


Continuându-şi seria de verificări privind structurile din subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, noul preşedinte al instituţiei, Romeo Dunca, a vizitat recent Deponeul Ecologic de la Lupac.
„Cu prilejul unei vizite abia încheiate la Deponeul de la Lupac, am avut o ședință de lucru cu primarul Reşiţei, Ioan Popa, cu Adelin Tuță, director executiv în Primărie, și cu reprezentantul unei companii spaniole, care ne-a edificat asupra dezastrului care ne așteaptă la groapa de gunoi dacă nu vom lua măsuri radicale. Activitatea haotică și necorespunzătoare, în bătaie de joc, care a început acolo riscă să blocheze boxele cu materiale neselectate și care nu sunt compatibile, având ca rezultat imediat diminuarea drastică a timpului de utilizare a deponeului de gunoi. Darea în folosință, mai degrabă cu iz electoral, a locației fără să fie puse la punct toate aspectele va aduce deservicii enorme cetățenilor, iar investiția de zeci de milioane de euro nu își va atinge scopul”, a spus Romeo Dunca.
Aşa cum am relatat în ediţia trecută a ziarului, în aceste condiţii, noul preşedinte al Consiliului Judeţean s-a deplasat săptămâna trecută, împreună cu primari de oraşe şi comune din judeţ, cu consilieri judeţeni şi reprezentanți ai firmelor care colectează gunoiul din comunele și orașele din Caraș-Severin, la Deponeul Ecologic de la Lupac, unde au urmărit şi le-au fost explicate pe îndelete toate etapele de procesare a gunoiului menajer adus aici.

Romeo Dunca le-a spus celor prezenţi că rezolvarea problemei cu care se confruntă deponeul ar trebui să înceapă de la nivelul primăriilor. Un mijloc de sancţionare ar fi ca deşeurile neconforme, care nu se încadrează în parametrii stipulaţi în contracte, să fie trimise înapoi, iar primarii să se descurce cu ele. „De aici încep problemele. Oameni în plus, groapa care se va umple mai repede, în loc s-o folosim zece ani, noi o s-o folosim doar doi, costuri mai mari pentru firma care administrează deponeul. Pentru că, în loc să scoată plasticul şi dozele de aluminiu ca să le vândă, ei le macină şi le aruncă. La fel şi cu cartoanele, care, în loc să fie vândute şi să se recupereze o parte din costuri, sunt mărunţite, se strică banda, se blochează sita şi în final sunt aruncate la gunoi şi, în felul ăsta, în loc de zece ani, groapa se va umple mult mai repede. Noi o să găsim o soluţie, astfel, în maximum un an, poate că în şase luni, să dăm termen primăriilor, vom sta la discuţii, să vedem ce-ar trebui să facem pentru ca de acolo deşeurile să plece cum trebuie. O soluţie ar fi colectarea pe zile, luăm plastic şi hârtie, şi sticlă, selectiv… Se poate…”, a spus Romeo Dunca.
Remus Marta, reprezentantul firmei „Girexim Universal SA” Piteşti, cea care se ocupă de administrarea deponeului, a vorbit despre faptul că deşeurile aduse pentru reciclare sunt amestecate, operaţiunea nemaifiind posibilă în aceste condiţii. „E vorba de pungi, folii… Reuşim să mai scoatem PET-uri, tablă, doze de aluminiu. Cantitatea care se colectează este extrem de mică, vorbim de reciclabile, pentru că operatorul de salubritate, în loc să aducă pe fracţii, cum zice legea, îl aduce în amestec. În cealaltă hală o să vedeţi pământ, ciment, betoane, roţi, fier nu mai zic… Dacă nu începem să facem selecţia cum trebuie, nu o să reuşim să implementăm sistemul până într-un final. De la 1 ianuarie 2021, România are ţintă 50 la sută reciclabil. Acum, aici, în hală, nu avem 7 la sută, şi 7 la sută fiindcă încercăm noi să scoatem cât mai mult. În altă hală, avem oameni care, când descarcă maşina, fac o presortare manuală, care nu face parte din sistem, ca să mai recuperăm din reciclabil, în special sticla, care se sparge. În loc să o recuperăm, o punem afară. Se pierd, la ce cantităţi vor intra, câteva sute de tone. Apoi mai facem o presortare, de fapt facem de două ori munca acelora care ar trebui să facă asta”, a spus Remus Marta.
Trăgând linie după vizită, Romeo Dunca a concluzionat: treaba nu merge, dar se poate rezolva. Preşedintele Consiliului Judeţean consideră că nici nu e atât de complicat, totul trebuind să plece de la disciplinarea populaţiei. „Acest lucru se poate face foarte simplu, mai ales la nivelul comunelor, unde controlul este mai uşor de efectuat, de la primării, de la o hotărâre de consiliu local care să arate exact cum trebuie să se procedeze, de la modul de preluare a gunoiului şi de la costul pe care populaţia îl plăteşte pentru gunoi. Este foarte important să se înţeleagă că o tonă de gunoi selectat costă 25 de lei, iar neselectat aproape 100 de lei. Asta înseamnă că în 5 tone de gunoi, dacă îl selectăm, avem două tone de gunoi care costă 100 de lei, şi 3 tone cu 25 de lei, deci 275 de lei, sau 500 de lei pentru acelaşi gunoi. Asta trebuie să se înţeleagă, că se poate reduce costul pe care îl plăteşte populaţia, se poate uşura munca acestor oameni, şi putem să folosim acest deponeu timp de 10 ani. Se poate! Vom lucra la asta, suntem pe calea cea bună, în sensul că putem face multe lucruri repede”, a mai declarat noul preşedinte al Consiliului Judeţean.
Romeo Dunca a mai adăugat că este o problemă cu contractele operatorilor care vor prelua gunoiul din comunele judeţului, care, chiar dacă sunt clare, este cunoscut faptul că aceştia nu vor participa, deşi termenul-limită este data de 15 decembrie.
Adelin Tuţă, director executiv în Primăria Reşiţa, a menţionat că, începând din 12 octombrie, societatea Brantner a început să aducă gunoiul la acest deponeu, estimat la 1.600 de tone pe lună, la care se mai adaugă 1.600 de tone de la ceilalţi operatori, ceea ce însemnă 3.200 de tone pe lună. „La Sălaj se adună 5.000 de tone lunar, au un deponeu similar cu cel de la Lupac, şi funcţionează perfect, deci au un grad mare de reciclare. Reprezentantul firmei Brantner, Ionel Ploaie, a invitat acolo o delegaţie de la noi, să vedem la faţa locului cum se lucrează în Sălaj. Trebuie să învăţăm de la cei mai buni”.
La rândul lui, Remus Marta a spus că, în producţie, la deponeu lucrează 30 de muncitori, urmând ca, în cel mai scurt timp, să mai fie angajaţi 22 de oameni pentru schimbul doi la reciclabil. „În contractul pe care l-am semnat şi în previziunile noastre, era vorba de 7.000 de tone de gunoi pe lună. Noi zicem că avem între 4.000 şi 4.400 de tone, cu tot cu Băile Herculane, care este o zonă atipică, în funcţie de sezon, vara creşte cantitatea, iarna scade. Tot aşa, vor apărea fluctuaţii, cel puţin în primele două luni, sunt acele stocuri pe care noi le preluăm, şi vorbim de câteva sute de tone care stau de ceva vreme, care au luat în greutate, sunt contaminate, nu mai putem alege”, a adăugat reprezentantul firmei „Girexim Universal SA”.
După această vizită, toţi participanţii au revenit la Reşiţa, unde Romeo Dunca i-a convocat la o şedinţă găzduită de Palatul administrativ, pentru a discuta pe marginea problemelor semnalate la Deponeul Ecologic de la Lupac, dar şi despre dificultăţile pe care le întâmpină administraţiile locale în acest domeniu.
S-a vorbit despre faptul că deponeul este supradimensionat pentru cantităţile de gunoi generate în judeţ, iar reprezentanţii unor primării au spus că unele comune sunt taxate prea scump, punându-se problema introducerii unui sistem de plată în funcţie de cât gunoi produce fiecare unitate administrativ-teritorială. În ceea ce priveşte tergiversarea lucrărilor de la deponeu, s-a spus că există firme care între timp au dat faliment sau sunt în insolvenţă, deşi ar mai avea de lucru la acest obiectiv.
La final, a fost prezentat un reprezentant al firmei spaniole Kurata, societate dispusă să investească la Reşiţa într-o fabrică de reciclare a PET-urilor, pungilor, uleiurilor, inclusiv cele folosite, pe care, prin tehnologii europene, nepoluante, să le transforme în bio-diesel, bio-gaz, căldură, curent etc. Condiţia este ca echipa de la Proiecte europene a Consiliului Judeţean să se apuce de lucru şi să obţină finanţare în această direcţie, după care vor veni şi subvenţiile pentru deşeuri, putându-se obţine chiar profit.
În ceea ce priveşte Caransebeşul, operatorul de salubritate Transal Urbis SRL facturează aproximativ 3.000 de persoane fizice, respectiv cetăţeni de la case şi asociaţii de proprietari, şi aproape 1.000 de persoane juridice – societăţi comerciale şi instituţii publice.
Directorul Transal Urbis, Ovidiu Chimigeriu, ne-a declarat că firma pe care o conduce colectează din Caransebeş, lunar, în medie 500 de tone de deşeuri.
„Noi am fost printre cei dintâi, dacă nu chiar primii care au dus gunoiul la Deponeul Ecologic de la Lupac, încă din luna septembrie. În paralel, mai transportăm deşeuri şi la groapa de la Drobeta Turnu Severin, cu care mai avem contract în derulare, însă acesta se va încheia în decembrie, după care vom duce totul doar la Lupac. Financiar, e bine, pentru că, dacă la deponeul din judeţul vecin depozitarea unei tone de gunoi ne costă 210 lei, în cazul Lupacului plătim în prezent doar 94,5 lei pe tonă, sumă în care, ca şi în cazul celălalt, e inclusă şi Taxa pentru economie circulară, în valoare de 80 de lei. Eu însă cred că nu trebuie încă să ne bucurăm, pentru că acest tarif perceput de Deponeul Ecologic de la Lupac este doar unul de probă, valabil până în luna decembrie, pentru ca administratorul, SC «Girexim Universal» din Piteşti, să vadă cum stau lucrurile, după care probabil că se va modifica”, a spus Ovidiu Chimigeriu.
În momentul de faţă, la Caransebeş, tariful pentru gunoi menajer este de 10,50 lei/persoană/lună, directorul Transal Urbis amintind că, la Reşiţa, de exemplu, pentru acelaşi serviciu se plătesc 17 lei. Ovidiu Chimigeriu a adăugat că, deşi a solicitat o majorare la 15 lei a tarifului în luna ianuarie a anului trecut, propunerea sa nu a intrat pe ordinea de zi a niciunei şedinţe de Consiliu local.
„O cale de a plăti mai puţin ar fi aceea ca locuitorii municipiului să colecteze deşeurile pe fracţii, respectiv plastic, aluminiu, sticlă, hârtie şi carton, fiindcă acestea sunt reciclabile şi au alt statut, se colectează separat şi se scad din cantitatea de gunoi pe care o depozităm noi. Pentru anul 2021, România are ţintă ca 50 la sută din deşeuri să fie reciclabile. În prezent, la Caransebeş reciclăm cam între 15 şi 20 la sută, dar e bine faţă de situaţia din urmă cu patru ani, când am preluat eu societatea, şi procentul era de doar 2,5”, a mai spus Ovidiu Chimigeriu.
Sonia BERGER