Get Adobe Flash player

Sâmbătă, 15 februarie, Galeria de Artă „Corneliu Baba” din Caransebeş a găzduit o lansare de carte inedită, şi totodată de înaltă ţinută artistică, fiind vorba de un număr de patru volume, semnate de doi autori – „Monografia muzicală a Caransebeşului” şi „Coruri fără frontiere”, aparţinând prof. dr. Dumitru Jompan, şi „Nouă decenii într-un roman” şi „Pe un fir al destinului”, de Romulus Pîrvu.
Amfitrionul manifestării, Ioan Cojocariu, managerul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş, a destăinuit numeroşilor participanţi la eveniment că acţiunea fusese gândită iniţial pentru a se desfăşura în toamna anului trecut, de atunci ea fiind amânată în câteva rânduri, din diverse motive. „Sunt bucuros că cei doi autori au convenit să facă această lansare împreună, deoarece, de obicei, apare orgoliul scriitoricesc, datorită căruia e greu să-i «lipeşti». Le-am spus că e vorba despre o căruţă frumoasă cu flori, pe care o tragem împreună, şi au căzut de acord. Este, dacă vreţi, şi un efort de familie aici, al unei familii extinse, care suntem noi, cei prezenţi şi care ne cunoaştem bine, şi celelalte familii, ale autorilor Romulus Pîrvu, fiindcă despre asta e vorba în volumele lui, iar în cele ale lui Dumitru Jompan, de doamna Lia, care este prezentă în fiecare pagină, dacă pot spune aşa”.
Cărţile „Monografia muzicală a Caransebeşului” şi „Coruri fără frontiere” sunt volumele cu numerele 85 şi 86 care poartă semnătura distinsului muzicolog de la Marga. Prima carte este, de fapt, o cronologie muzicală ce se întinde pe 600 de pagini, pe care o poate folosi oricine, iar cea de a doua are 400 de pagini, în care sunt prezentate turneele Corului din Marga.
„Prima carte a apărut pentru că, în urmă cu câţiva ani, am citit cele două volume ale unui muzicolog cunoscut, George Sbârcea, intitulate «Oraşele muzicii», şi am fost nemulţumit de faptul că municipiul Caransebeş nu apărea acolo, cu toate că a avut mereu o mişcare muzicală deosebit de prosperă. În aceste condiţii, m-am hotărât să dovedesc că şi Caransebeşul ar merita să fie recunoscut ca un oraş al muzicii. Pentru scrierea cărţii, am luat praful arhivelor în nas şi am riscat să iau şi ciuperca aceea care se simte bine pe filele cărţilor. Am scris mult, tot timpul, dar asta doar graţie sacrificiului soţiei mele, căreia îi spun «La serva padrona», servitoarea stăpână, cu toate că puţini bărbaţi recunosc că soţiile lor sunt şi stăpâne în casă, şi îi mai spun şi «Umbra mea luminoasă»”, a spus Dumitru Jompan.
Despre „Coruri fără frontiere”, cunoscutul muzicolog a explicat că motivul scrierii cărţii a constat în faptul că un coleg a publicat o monografie a comunei Marga în care celebrul cor, trecând graniţele României, mergea în turnee singur, fără „păstor”, ceea ce l-a nemulţumit. „Numele meu nu apare acolo, nu ştiu de ce, din invidie, nu-mi dau seama, şi atunci am vrut să dovedesc urmaşilor, precum şi celor din Marga, dar şi tuturor celor care mă cunoşteau, că «vinovat» pentru ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă sunt eu. Cartea are zece capitole, câte unul pentru fiecare ţară în care am fost, noi susţinând atunci un număr de 40 de concerte”, a mai spus Dumitru Jompan.
Referindu-se, la rândul ei, la cele două cărţi, prof. Rozina Ghiorghioni a încercat să facă o sistematizare şi o articulare a impresiilor legate de personalitatea complexă a autorului, dar şi de lectura volumului „Coruri fără frontiere”. „Aş sublinia o idee. Există oameni care trăiesc nu doar pentru ei, ci şi pentru cei din jurul lor, şi care influenţează în bine vieţile acelora care au avut prilejul ca, o perioadă de timp, să le fie prin apropiere. Un astfel de om este domnul profesor universitar doctor Dumitru Jompan, a cărui activitate se leagă, aş spune la modul dominant, de activitatea corală de la Marga, prin cele două coruri, al copiilor – «Canon», şi Corala «Mărgana». În ceea ce priveşte cartea, ea însumează o mulţime de puncte tari, de calităţi, dintre care aş menţiona doar viziunea autorului pentru mobilităţile culturale, aspect subliniat în politica educaţională naţională, dar şi europeană, dorinţa autorului de a fi echidistant, prezentând aceste parteneriate într-o aşa manieră încât nu a favorizat un parteneriat în dauna celorlalte, şi, de asemenea, viziunea autorului de a prezenta, într-o cronologie istorică, aceste schimburi culturale”, a mai spus Rozina Ghiorghioni.
Despre cele două cărţi, dar şi despre omul Dumitru Jompan a mai vorbit şi prof. Ivan Liber.
Prin cele două cărţi lansate sâmbătă, Romulus Pîrvu transmite către cititori un îndemn de a-şi cunoaşte trecutul şi prezentul. În „Nouă decenii într-un roman” şi „Pe un fir al destinului”, autorul îşi prezintă înaintaşii pe care şi-i cunoaşte, începând cu anul 800 d.Hr. „Ei au fost sculptori renumiţi la Casa imperială austro-ungară, Vida Gheza este cunoscut, am avut înaintaşi care au fost şi prim-miniştri, cum e cazul contelui Teleki, în Austro-Ungaria, alţii au luptat chiar în armata lui Mihai Viteazu, e vorba despre un strămoş care a fost căpitan de oşti în acea armată, am avut strămoşi care au luptat şi pe timpul lui Soliman Paşa… De asemenea, prezint foarte multe aspecte referitoare la oraşul Caransebeş, în dorinţa de a arăta cum a fost acum 100 de ani şi cum este acum. În perioada în care eram elev, acum am 86 de ani, aici nu exista nicio maşină, doar trăsuri şi căruţe, şi circulaţia se făcea pe pământ bătătorit. Eu cred că, prin aceste cărţi, le las urmaşilor mei informaţii despre trecut, mai ales că, în familia mea, acestea se transmiteau prin viu grai, de la părinţi la copii, dar le arăt şi modul în care trebuie să ne comportăm cu cei din jur, în aşa fel încât să lăsăm întotdeauna loc de bună ziua. Eu sunt caransebeşean, fac parte din cea mai veche familie a oraşului Caransebeş, Pîrvu, Răbăgia şi Sporea, care au locuit în vechea Cetate Caran şi de la care mi-au rămas o serie de amintiri, iar în toate tratatele de istorie ale României există înaintaşi de-ai mei, cu nume şi funcţie, şi cu ce-au făcut pentru ţară. Eu mă trag din două familii de conţi, Teleki din Austro-Ungaria şi Gellert din Germania, şi, de asemenea, din familia cneazului Teleagă, am găsit şi documente în acest sens. Familia noastră a fost foarte mare, în a mea şi cea a soţiei, începând din 1700, fiecare generaţie a avut cel puţin un dascăl, avocat, medic, inginer sau preot, cu toţii contribuind la bunăstarea concetăţenilor lor”, a spus Romulus Pîrvu.
Despre cel care a afirmat că e mândru de familia sa, doar în momentul de faţă din ea făcând parte 14 medici, precum şi despre cele două cărţi ale sale, au vorbit prof. dr. Ioan Murariu-Kaleve, Constantin Brătescu şi Aurel Mihăescu.
Manifestare de sâmbătă a fost organizată de Primăria municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură „George Suru”.
Sonia BERGER

Sursa: https://www.7-zile.com/concert-literar-la-patru-maini-la-caransebes/