Constantin Brătescu, noul Cetăţean de Onoare al municipiului Caransebeş

 


În ultima şedinţă a Consiliului local, aleşii municipali au votat în unanimitate acordarea titlului de Cetăţean de onoare al Caransebeşului, istoricului şi scriitorului Constantin Brătescu.
Profesorul Constantin Brătescu s-a născut la 15 septembrie 1941, în localitatea I.L. Caragiale, din judeţul Dâmboviţa.
Studiile elementare le-a parcurs în comuna natală, iar pe cele liceale la Târgovişte şi Drobeta Turnu Severin, absolvind în anul 1960.
Între anii 1960 şi 1963 a fost student la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Craiova, fiind repartizat în învăţământ la Şcoala generală din satul Ilova, comuna Slatina-Timiş, unde a activat ca profesor între anii 1963 şi 1965. În anul 1964 s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, studii fără frecvenţă, susţinând examenul de licenţă în februarie 1969, cu teza „Publicistica lui Ion Luca Caragiale”.
La 1 septembrie 1965 a fost transferat în interesul serviciului ca profesor-director la Şcoala generală cu clasele I-VIII din Turnu Ruieni, unde a funcţionat până la 15 septembrie 1970, când a preluat conducerea Filialei Judeţene Caraş-Severin a Arhivelor Statului, cu reşedinţa la Caransebeş, devenită în 1996 Direcţie Judeţeană a Arhivelor Naţionale. După 35 de ani şi 4 luni de activitate la Arhive, s-a pensionat la 31 ianuarie 2006.
În anii 1975-1976 a urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, perioadă rodnică în afirmarea ca arhivist şi cercetător în domeniul istoriei moderne şi contemporane. A audiat cursuri susţinute de profesorii Bujor Surdu, Pompiliu Teodor, Nicolae Edroiu, Liviu Maior ş.a.
A devenit cetăţean al oraşului Caransebeş în august 1968, când a cumpărat imobilul de pe Strada Teiuşului, nr. 20.
Activitatea ştiinţifică a început-o în anul 1971, când a coordonat apariţia a două lucrări privind relaţiile sociale şi politice din Banat din perioada 1918-1944, intitulate „File de istorie”, respectiv „Catalog de documente”.
În calitate de arhivist, păstrător al tezaurului arhivistic al judeţului Caraş-Severin, a îmbogăţit continuu această zestre pe care a preluat-o cu 441 m.l. de arhivă şi a predat-o succesorului său cu peste 4.000 m.l. arhivă. Astfel, a reuşit să păstreze zestrea istorică a plaiurilor bănăţene, şi nu numai, în municipiul Caransebeş, ca cel mai îndreptăţit loc prin vechime şi rol în viaţa publică din Banatul de Munte.
La îndemnul lăuntric, dar şi al unor cercetători şi prieteni din Cluj şi Timişoara, al celor din Arhivele Centrale din Bucureşti, a început să valorifice părţi din acest tezaur arhivistic cărăşean, completându-l de multe ori cu date şi informaţii din alte arhive şi biblioteci, dând la iveală pe parcursul a 50 de ani mai multe cărţi, cele mai multe cu titlu personal şi câteva în colaborare.
Ele sunt dedicate istoriei judeţului Caraş-Severin, cu precădere oraşului Caransebeş.
Enumerăm câteva titluri în acest sens: „Făurirea statului naţional unitar român. Contribuţii documentare bănăţene. 1914-1919”, apărută la Bucureşti în anul 1983, şi premiată de Academia Română în noiembrie 1985; „Episcopul Ioan Popasu şi cultura bănăţeană”, apărută la Timişoara în anul 1995; „Istorie şi cultură în Arhivele Caraş-Severinului. Îndrumător arhivistic”, apărută în anul 1997, la Bucureşti; „Ştefan Velovan. Pedagog şi filosof român (1852-1932); „Cartea şi biblioteca în spaţiul cultural bănăţean până la 1918”, apărută la Editura Marineasa din Timişoara în anul 2004; „Protoprezbiterul Andrei Ghidiu (1849-1937). Între Biserică şi Neam”, apărută în anul 2006.
În toată complexitatea sa, viaţa care a pulsat în oraşul Caransebeş între anii 1865-1948 a fost expusă în trei masive volume tipărite în anii 2011, 2014 şi 2016, cu titlurile „Oraşul Caransebeş între 1865-1919. File de monografie”, „Oraşul Caransebeş între 1919-1941. File de monografie”, şi „Oraşul Caransebeş între 1941-1948. File de monografie”.
În ultimii ani a dat la iveală alte cărţi dedicate vieţii politice, sociale, culturale şi spirituale din Banat, accentuând rolul jucat de oraşul Caransebeş în derularea unor evenimente istorice de mare importanţă, respectiv „Contribuţia românilor din Banatul de Sud la Marea Unire. De la precursori la făuritori”, Reşiţa, 2018, „Oraşul Caransebeş în anul dezrobirii sale: 1919”, Caransebeş, 2019.
Se cuvine amintit faptul că în redactarea anumitor cărţi a colaborat cu cercetători din oraş şi din Banat, o colaborare fructuoasă materializată prin apariţia volumelor „Patriarhul Miron Cristea – ierarh providenţial al naţiunii române. Cuvântări (1910-1919)”, împreună cu preotul dr. Ionel Popescu, apărută la Timişoara în anul 2009, şi „Istoriografia Banatului”, volum care face parte din „Enciclopedia Banatului”, lucrare proiectată în peste 10 volume, apărută în anul 2020 sub egida Academiei Române – Filiala Timişoara.
În presa de specialitate din ţară a publicat de-a lungul anilor peste 120 de studii, toate dedicate Banatului, cu precădere Caransebeşului.
Pentru o mai bună şi necesară informare a cetăţenilor din oraş a publicat articole în gazeta locală „Caraş-Severinul în 7 zile”.
În viaţa culturală a oraşului Caransebeş, profesorul Constantin Brătescu, ca director al Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, s-a implicat în organizarea unui număr mare de expoziţii foto-documentare.
În perioada 22 decembrie 1989-aprilie 1990, profesorul Constantin Brătescu a făcut parte din colectivul de intelectuali locali care au pregătit apariţia gazetei „Caransebeşul liber (Lumina)”, fiind încredinţat cu funcţia de redactor-şef.
Între 2001-2013 a fost colaborator al Studioului Regional de Radio Reşiţa, redactând şi prezentând emisiunea „Memoria documentelor”.
Din anul 2012 este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Legăturile cu autorităţile locale, destul de fructuoase în anumite perioade, s-au materializat în mod deosebit prin redactarea memoriului pentru ridicarea oraşului la rang de municipiu în anul 1994, subliniindu-i trecutul istoric de-a lungul secolelor, rolul în administraţia Banatului, dar şi valenţele economice şi cele turistice.
Datorită experienţei acumulate de-a lungul anilor şi pasiunii pentru cercetare şi lectură, atât instituţiile de cultură din judeţ, cât şi cele din Caransebeş, l-au solicitat şi îl solicită pentru participarea la diferite activităţi ştiinţifice şi culturale.
Pentru dăruirea şi seriozitatea manifestate în plan profesional de-a lungul anilor şi pentru preocupările ştiinţifice şi culturale a primit diplome de onoare, diplome de excelenţă, medalii jubiliare, ordine şi premii, dintre care amintim Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de ofiţer (1 decembrie 2000), Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (15 mai 1985) şi Medalia jubiliară „Arhivele Naţionale – 1831-1996) (15 mai 1997), Premiul de excelenţă al Societăţii culturale „Patrimoniu” din Timişoara pentru volumul dedicat lui Miron Cristea în 2009 şi Ordinul Crucea „Episcop Elie Miron Cristea” (pentru mireni), acordat de Episcopia Caransebeşului în 10 decembrie 2018.
Bianca METEŞ

Sursa: https://www.7-zile.com/constantin-bratescu-noul-cetatean-de-onoare-al-municipiului-caransebes/