Desant cultural german la Caransebeş

Sub genericul „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, manifestare ajunsă la ediţia cu numărul 30, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, cu spijinul Consiliului Județean Caraș-Severin, al Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa și în colaborare cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat la mijlocul săptămânii trecute două acţiuni al căror loc de desfăşurare a fost municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului.
Prima dintre acestea, expoziţia de artă plastică intitulată „75 de ani de la deportarea germanilor în fosta URSS”, a fost găzduită de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.
„Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică este o fațetă a evenimentelor numite Strămutarea germanilor după al Doilea Război Mondial, operaţiune care a constat în acțiuni de deportare în masă în Uniunea Sovietică a unei părți din populația civilă de origine germană, acțiuni care au avut loc nu numai în România, ci în toate țările foste aliate cu Germania și care au ajuns sub influența sovietică în urma Tratatului de la Ialta, din 1945. Aceste deportări au fost considerate drept o răzbunare împotriva celor care au declanșat dezastruosul război. Ele au încălcat însă dreptul internațional. În Caraș-Severin, la începutul acestui an mai erau în viață doi deportați în Bocşa, trei la Caransebeş, unul la Gărâna, nouă la Reşiţa şi unul la Văliug”, a spus Dacian Rancu, managerul muzeului.
Preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla, a vorbit despre faptul că, în luna ianuarie 1945, din Caransebeş au fost deportaţi etnici germani apţi de muncă în îndepărtata Uniune Sovietică. „Majoritatea lor au fost ridicaţi de acasă în acel ianuarie, urmând ca, săptămâni întregi, să fie transportaţi în aşa-numitele bou-vagoane, până în zona Doneţk, unde chiar în această perioadă asistăm la conflictul din sudul Ucrainei, precum şi în zona Munţilor Ural, în apropiere de Siberia. De pe teritoriul actualului judeţ Caraş-Severin au fost deportaţi peste 10.000 de etnici germani, din care 10 la sută şi-au pierdut viaţa acolo, departe de casă. Ultimii deportaţi au revenit pe meleagurile cărăşene în luna decembrie a anului 1949”, a mai spus Erwin Josef Ţigla.
Expoziţia, care rămâne deschisă timp de două săptămâni, reuneşte lucrări care au fost concepute şi realizate cu prilejul comemorării celor 75 de ani de la începutul operaţiunii de deportare, eveniment găzduit de Reşiţa în luna ianuarie, urmând ca, de la Caransebeş, această expoziţie să plece şi în alte localităţi, atât din ţară, cât şi de peste hotare.
Autorii lucrărilor expuse la muzeul din Caransebeş sunt Doina şi Gustav Hlinka, precum şi Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de creație plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin și Marianne Florea, membri ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, și Michael Messer (Sânmartin/Banat, astăzi Augsburg/Germania). Despre lucrările din expoziţie au vorbit artiştii Ana Farkas şi Gustav Hlinka, prezenţi la eveniment.
Constantin Brătescu, fost director, timp de 35 de ani, al Direcţiei Judeţene Caraş-Severin a Arhivelor Statului, instituţie cu sediul la Caransebeş, a spus că, în conformitate cu un Ordin al Comisiei Aliate de Control, structură din care americanii şi britanicii fuseseră înlăturaţi, în data de 6 ianuarie 1945, etnicii germani au fost adunaţi şi trimişi în fosta Uniune Sovietică.
„Această operaţiune trebuia executată între 10 şi 20 ianuarie 1945. Din Caransebeş, în prima fază, 223 de persoane au fost adunate în vederea deportării, dintre care 148 din oraş şi 75 din Caransebeşul Nou. Drama este cunoscută. Mai trebuie spus încă ceva şi despre efectele asupra economiei naţionale din această parte de ţară. Imediat după ce au fost adunaţi etnicii germani din Reşiţa, cu vârsta de până la 45 de ani bărbaţii şi 40 de ani femeile care nu aveau copii mici pe care trebuiau să-i alăpteze, Uzina Constructoare de Maşini a rămas fără forţă de muncă bine calificată. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Caransebeş, cei mai mulţi lucrând la fabrica de la Balta Sărată. Conducerea acesteia s-a sesizat foarte repede referitor la situaţia creată, în contextul proiectelor economice pe care le aveau de îndeplinit… Mulţi dintre ei s-au întors în 1949, dar mai e de spus un lucru aici. Chiar dacă unii s-au întors în ţară mai repede, după un an sau doi, pedeapsa continua şi în România. S-au creau două lagăre, unul pentru deţinuţi politici de la Târgu Jiu, şi un altul la Slobozia. Acolo au fost duşi şi împărţiţi pentru diferite munci etnicii germani din toată ţara”, a spus Constantin Brătescu.
În încheiere, Erwin Josef Ţigla le-a înmânat lui Dacian Rancu şi lui Constantin Brătescu diplome şi medalii comemorative legate de acest eveniment.
Cea de a doua acţiune desfăşurată sub genericul „Decada Culturii Germane din Banatul Montan” a avut loc la Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură „George Suru” din municipiu, fiind vorba tot despre o expoziţie de artă plastică, de această dată intitulată „Reşiţa – 249”.
Pe simezele galeriei s-au aflat lucrări realizate de Elza Kaba şi Angelica Chici din Jimbolia, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiş, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina şi Gustav Hlinka, Eleonora şi Gabriel Hoduţ, Sandra Leila M., Gheorghe Molin, Maria Tudur şi Tatiana Ţibru, din Reşiţa, Luciana Cristina Ionescu din Bucureşti, Lia Popescu şi Reghina Ţîrnoveanu din Timişoara, şi Nik Potocean din Bocşa.
Preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla, le-a vorbit celor prezenţi despre faptul că anul viitor, în data de 3 iulie, Reşiţa va sărbători 250 de ani de industrie. „3 iulie 1771, zi în care se aprindeau primele furnale, «Josephus» şi «Franziskus», în zona actuală a Reşiţei Montane, am putea spune, într-o locaţie în care, începând cu 1768-1769 au fost aduşi primii colonişti pentru a ridica o nouă entitate industrială, mai sus, în amonte de Bârzava, după ce Bocşa nu mai prezenta interes economic, deoarece pădurile din jurul acestei localităţi nu mai puteau fi transformate în mangal, acel cărbune de lemn. Atunci, cercetătorii veniţi de pe meleagurile vieneze au constatat că trebuia să se meargă în amonte pe Bârzava, trebuia şi o cădere mai mare de apă, iar pădurile întinse de pe poalele Semenicului au fost şi ele un motiv pentru a muta uzinele de la Bocşa, de a le reconstrui în altă zonă, şi s-a găsit locaţia pe malul Bârzavei, mai sus de o localitate care exista deja în perioada aceea, Reşiţa Camerală, care îşi avea comunitatea acolo unde se găseşte acum Centrul civic al municipiului”, a spus Erwin Josef Ţigla.
Managerul Casei de Cultură, Ioan Cojocariu, a ţinut să precizeze că toate cărămizile din care este alcătuită pardoseala Galeriei de artă ce a găzduit evenimentul au făcut parte din furnalele de la Reşiţa, el aducându-le de acolo după ce acestea au fost dezafectate. „Toată populaţia Banatului de Munte a avut de învăţat de la etnicii germani, cum să-şi ordoneze casa, cum să-şi cinstească trecutul şi prezentul, şi cum să-şi prefigureze viitorul… Au învăţat cum să aibă respect faţă de credinţă. Nu sunt în măsură să mulţumesc eu în numele lor, dar o fac personal, pentru că am trăit printre nemţi, iar când m-am dus în Moldova, mama nu m-a mai recunoscut… Atât de tare am fost marcat de ei”, a spus Ioan Cojocariu.
La rândul său, Constantin Brătescu a evocat trecutul cultural al Reşiţei, amintind de întâlnirile cenacliştilor din cele două oraşe. „Acum, în perioada aceasta destul de tulbure, atât de nesigură pentru noi toţi, a avea privilegiul să treci prin faţa atâtor tablouri şi să vezi câtă trudă s-a pus în ele, să vezi cum se îmbină culorile şi să vezi ce a putut să iasă din mâinile fiecărui artist, este cu adevărat mângâietor pentru noi”, a spus fostul director al Arhivelor Statului referindu-se la lucrările din expoziţie.
În semn de apreciere pentru buna colaborare dintre cele două instituţii, Erwin Josef Ţigla i-a înmânat lui Ioan Cojocariu o diplomă şi o medalie comemorativă din partea Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin.
Sonia BERGER

Sursa: https://www.7-zile.com/desant-cultural-german-la-caransebes/

Lasă un comentariu