Lucrări stopate de ceva vreme pentru că s-au făcut fără autorizație și nu au fost nici ca estetică pe placul celor de la Cultură. „Cu ce afectează monumentele din jur faptul că noi amenajăm o fântână? Că ei așa argumentează, e o zonă de protecție istorică, și doar noi (Direcția de Cultură –n.r.) știm cum se face”, era întrebarea lansată în spațiul public de primarul Felix Borcean la începutul anului.
Iar Direcția de Cultură a trasat recent niște linii care trebuie urmate de cei care efectuează lucrările la fântână. Potrivit acestora, fântâna lui Oprea trebuie realizată cu multă atenție și subordonată ca prezență clădirilor monument din zona centrală, emanând decență și rafinament. E un proiect de detalii, spun cei de la Cultură, care nu au văzut așa ceva în lucrările efectuate anul trecut. Și ca lucrurile să fie clare pentru toată lumea, inclusiv pentru proiectantul lucrărilor, Cultura a explicat pe îndelete cam ce ar trebui făcut la fântână pentru ca aceasta să devină „un obiect urban prețios în zona cu arhitectura cea mai plină de farmec și amprentă istorică a Caransebeșului”.
Una din cerințe ar fi să se restudieze poziția placajelor din marmură, dacă se vor păstra, astfel încât fibra marmurei să fie în aceeași direcție pe toate componentele. Mai mult, e nevoie și de plăci la aceleași dimensiuni sau dimensiuni diferite dar care pot crea un anumit ritm, fără a fi uitată nici placarea interioară a bazinelor. „Instalația de iluminat trebuie să fie sincronizată cu arhitectura. Atenție la compoziția cromatică a placajelor, textură, mod de montare, dar și la scenariul de funcționare al jocurilor de ape, pentru că sunt prevăzute într-un areal mic 6 tipuri de duze, fiecare cu altă configurație a jetului. Fântâna nu trebuie să fie stridentă ca prezență, prin placaje strălucitoare, iluminat policromat agresiv sau jocuri de apă prea variate care să se stânjenească reciproc. […] Reanalizați soluția de contact între pavaj și fântâna arteziană, cu renunțarea la bordura propusă sau înlocuirea sa cu o soluție mai discretă”, îi avertizează Direcția de Cultură pe proiectanții fântânii din centrul Caransebeșului, care trebuie să țină cont de aceste recomandări. Altfel, fântâna va rămâne mai departe un punct de atracție în sens negativ, la modul cum arată în momentul de față.
Realizată spre finalul anilor ‘70 ai secolului trecut, pe vremea fostului primar Nicolae Oprea, fântâna este un simbol al zonei centrale a municipiului.
JCS-Nina Curița
