Asta în contextul în care, luna trecută, Banatul a aniversat 100 de ani de la unirea sa cu România. Venind de la Făget, participanţii la simpozion – membri ai Filialei din Timişoara, dar şi din alte oraşe ai Academiei Române – au poposit sâmbătă, 29 iunie 2019, şi la Caransebeş. Astfel, în Aula „1 Dcembrie 1918“ a Primăriei a fost marcată trecerea celor 100 de ani de la marele eveniment petrecut în 21-23 iulie 1919, odată cu intrarea primelor eşaloane ale Armatei Române în această regiune.

Directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timişoara, Ioan David, a spus în deschiderea manifestării că dacă, în perioada interbelică, Timişoara a fost capitala administrativă şi financiară a Banatului, Caransebeşul, un oraş încărcat de istorie, a fost capitala culturală a regiunii. El i-a înmânat primarului Felix Borcean documentele simpozionului, iar edilul le-a mulţumit oaspeţilor pentru faptul că au inclus Caransebeşul în această acţiune de prestigiu: „Îmi amintesc ziua în care ne-aţi vizitat la Primăria municipiului şi, alături de Adrian Ardeţ, fostul director al muzeului caransebeşean, evident, n-am putut decât să fiu de acord în a vă fi gazdă în marcarea şi de către noi, alături de celelalte localităţi importante din Banat, a Centenarului Unirii, pentru că noi am fost puţin mai întârziaţi decât restul ţării, nu din dorinţa noastră, ci ca urmare a acelor manifestări ale istoriei care nu ţin neapărat de voinţa oamenilor“.

Istoricul Constantin Brătescu, cel care a fost, timp de 36 de ani, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, a vorbit în primul rând despre Aula „1 Decembrie 1918“, cea care a găzduit manifestarea, afirmând că este fosta sală a Magistratului Orăşenesc Caransebeş, dată în folosinţă în septembrie 1903, vechea Primărie fiind situată atunci pe Str. Ardealului, în fosta cazarmă a Companiei XI-a aRegimentului de Graniţă Nr. 13 Româno-Bănăţean. El s-a referit şi la participarea delegaţiei caransebeşene la Marea Adunare de la Alba Iulia, 24 de delegaţi de aici semnând Actul Unirii şi încă 100 fiind prezenţi la eveniment. De asemenea, a vorbit despre ocupaţia sârbească, din perioada noiembrie 1918-iulie 1919, afirmând că de nicăieri pe unde au fost, «sârbii nu au plecat cu mâna goală».

Constantin Brătescu a prezentat materialul intitulat „Legăturile dintre caransebeşeni şi Academia Română“, în care a menţionat activitatea lui Titu Maiorescu – care era nepotulepiscopului caransebeşean Ioan Popasu, precum şi a profesorului Ştefan Velovan.

Cei prezenţi au purtat discuţii legate de Primul Război Mondial, de întârzierea cu care a intrat Armata Română în Banat, precum şi despre ocupaţia sârbească din această parte de ţară. În încheierea vizitei făcute în municipiu, oaspeţii s-au deplasat la Episcopia Caransebeșului, unde a avut loc conferința „Episcopia Caransebeșului, răstignire și înviere“, susţinută de părintele arhimandrit dr. Casian Rușeț, consilierul cultural al Eparhiei caransebeșene.

Sonia Berger